Durea de genunchi
Durerea de genunchi – Cauze, simptome și abordări eficiente Durerea de genunchi este una dintre cele mai frecvente probleme articulare, afectând persoane de toate vârstele – de la sportivi, până la cei care duc o viață mai sedentară. Genunchiul, fiind cea mai mare și mai complexă articulație a corpului, este supus zilnic presiunii, greutății corporale și mișcărilor repetate. Cum se manifestă durerea de genunchi Durerea poate fi: Acută – apare brusc, de obicei în urma unui accident sau a unei mișcări greșite. Cronică – persistă săptămâni sau luni, cu intensitate variabilă. Intermitentă – apare și dispare, în funcție de activitate sau de alți factori precum vremea sau starea generală a organismului. Simptome asociate pot include: Umflare și senzație de căldură locală Rigiditate, mai ales dimineața sau după perioade de repaus Pocnituri, trosnituri sau senzație de „agățare” la mișcare Slăbiciune sau instabilitate a genunchiului Cele mai frecvente cauze Afecțiuni mecanice și de uzură Osteoartrita (artroză) – uzura cartilajului odată cu vârsta Leziuni de menisc sau ligamente Suprasolicitare repetată (sport, muncă fizică) Inflamații Artrita reumatoidă sau alte forme de artrită Bursita (inflamarea „pernițelor” de protecție ale genunchiului) Tendinita (inflamarea tendoanelor) Factori secundari Kilograme în plus, care pun presiune suplimentară pe articulație Lipsa de mișcare, ce reduce circulația sângelui și a limfei Blocaje energetice pe meridianele de acupunctură care traversează zona Factori de risc Vârsta peste 40 de ani Istoric de accidentări la genunchi Activitate sportivă intensă sau mișcări repetitive Obiceiuri sedentare Dezechilibre musculare sau posturale Abordări pentru ameliorare Repaus și protecție în fazele acute Gheață sau comprese reci pentru reducerea inflamației Exerciții de întărire și stretching pentru mușchii coapsei și gambei Controlul greutății corporale pentru a reduce presiunea pe articulații Masaj limfatic și presopunctură pentru îmbunătățirea circulației și eliminarea blocajelor Dieta antiinflamatoare – bogată în legume verzi, pește gras, semințe și condimente precum ghimbirul și turmericul Important: Durerea de genunchi nu trebuie ignorată, mai ales dacă persistă sau se agravează. Un consult medical și eventuale investigații (radiografie, RMN) pot identifica exact cauza și ajuta la alegerea tratamentului potrivit.


Durea de genunchi
Varza zdrobită aplicată pe genunchi umflat este un remediu tradițional și poate fi de ajutor, mai ales dacă inflamația nu este foarte severă.
Cum funcționează
Frunza de varză conține substanțe antiinflamatoare naturale (antioxidanți și vitamine).
Aplicată local, poate reduce ușor umflătura și durerea.
Cum se aplică corect
Spală frunza de varză și zdrobește-o ușor cu un sucitor sau cu mâna până lasă puțin suc.
Pune frunza direct pe genunchi, apoi acoperă cu folie alimentară și un prosop sau bandaj lejer.
Ține compresa 30-60 de minute, o dată sau de două ori pe zi.
Poți schimba frunzele când se usucă.
Alte remedii utile pentru genunchi umflat
Gheață – 10-15 minute la fiecare 2-3 ore (în primele 48 de ore de la apariția umflăturii).
Repaus și ridicarea piciorului – ține piciorul ușor ridicat pe o pernă.
Compresie ușoară – un bandaj elastic poate reduce inflamația.
Unguente antiinflamatoare – cu diclofenac sau ibuprofen (ex. Voltaren, Fastum).
Ceai de ghimbir sau turmeric – ajută intern la reducerea inflamației.
Când trebuie să vezi un medic
Dacă genunchiul este foarte umflat și roșu.
Dacă ai durere puternică sau febră.
Dacă umflătura nu scade după câteva zile de tratamente la domiciliu.
Durerea de genunchi poate avea multe cauze, iar identificarea exactă depinde de vârstă, stil de viață, efort fizic și istoricul de traumatisme.
Iată principalele motive:
1. Probleme mecanice și suprasolicitare
Efort fizic intens sau mișcări repetate (urcat scări, alergare).
Greutatea corporală mare – pune presiune suplimentară pe articulație.
Alinierea incorectă a picioarelor (ex. genunchi în X sau în paranteză).
2. Traumatisme
Entorse sau luxații – apar după o mișcare bruscă sau o căzătură.
Rupturi de menisc sau ligamente – mai frecvente la sportivi.
Contuzii – lovituri directe care pot da umflătură și durere.
3. Inflamații și afecțiuni articulare
Artrita (inflamația articulației) – poate fi:
Osteoartrită (uzura cartilajului odată cu vârsta).
Artrită reumatoidă (autoimună).
Artrită post-traumatică (după accidentări repetate).
Bursita – inflamația „pernițelor” de lichid din jurul genunchiului.
Tendinita – inflamația tendoanelor, des întâlnită la sportivi.
4. Alte cauze
Infecții – dacă genunchiul este roșu, fierbinte și apare febra.
Probleme la șold sau spate – durerea se poate resimți în genunchi prin iradiere.
Deficiențe de vitamine și minerale – pot slăbi articulațiile și ligamentele.
🔹 Cum să afli exact cauza
Consultație ortopedică sau reumatologică.
Radiografie sau RMN dacă durerea persistă.
Analize de sânge pentru inflamație sau artrită.
1. Primul ajutor când genunchiul doare
Repaus ușor – evită să forțezi genunchiul, dar nu sta complet imobilizat.
Gheață – 10-15 minute la 2-3 ore în primele zile dacă e inflamat.
Ridicarea piciorului – ține genunchiul pe o pernă pentru a reduce umflătura.
Compresie lejeră – cu un bandaj elastic sau genunchieră.
2. Îngrijire și remedii acasă
Masaj blând cu ulei de arnică, mentol sau camfor.
Cataplasme naturale:
Varză zdrobită – antiinflamator natural.
Ghimbir ras sau turmeric cu miere – aplicat local pentru calmarea durerii.
Băi calde la picioare cu sare amară (sulfat de magneziu) – relaxează articulația.
Ceaiuri antiinflamatoare: ghimbir, urzică, coada-calului.
3. Mișcare și exerciții
Întărește musculatura coapsei și a gambei – ajută genunchiul să fie stabil:
Ridicări de picior întins din poziția culcată.
Bicicletă staționară ușoară.
Înot sau mers în apă.
Evită: alergarea pe asfalt, sărituri, urcat scări frecvent.
4. Stil de viață
Controlează greutatea – chiar și 2-3 kg în plus cresc presiunea pe genunchi.
Încălțăminte comodă și cu talpă moale.
Adaugă în alimentație:
Alimente bogate în colagen și vitamina C (pește, ouă, citrice).
Calciu și magneziu (lactate, semințe, legume verzi).
Suplimente cu glucozamină și condroitină dacă medicul le recomandă.
5. Când să mergi la medic
Durerea persistă mai mult de 2 săptămâni.
Genunchiul devine foarte umflat, roșu sau fierbinte.
Apar blocaje, pocnituri dureroase sau dificultăți la mers.
Ziua 1 – Calmarea inflamației
Dimineața:
10 min gheață pe genunchi.
Bea un ceai de ghimbir sau turmeric.
Seara:
Ridică piciorul pe o pernă 20 min.
Aplică frunză de varză zdrobită sau cataplasmă cu ghimbir ras.
Ziua 2 – Mobilizare ușoară
Dimineața:
10 min exerciții ușoare: ridicări de picior întins (10 x 2 seturi).
Masaj blând cu ulei de arnică.
Seara:
15 min băi calde la picioare cu sare amară (Epsom).
10 min gheață după baie dacă genunchiul e umflat.
Ziua 3 – Alternanță rece-cald
Dimineața:
10 min gheață.
Plimbare lentă 10-15 min (pe teren drept).
Seara:
Comprese calde 15 min, apoi ridică piciorul 15 min.
Ceai antiinflamator: ghimbir + lămâie.
Ziua 4 – Întărire ușoară
Dimineața:
Exerciții:
Ridicări de picior întins – 10 x 2.
Flexii ușoare ale genunchiului stând pe scaun – 10 x 2.
Masaj ușor cu ulei de mentol sau camfor.
Seara:
Băi calde cu sare amară 15 min.
Cataplasmă de varză 30 min.
Ziua 5 – Recuperare activă
Dimineața:
Plimbare 15-20 min pe teren drept.
10 min gheață după mers.
Seara:
Ridică piciorul 20 min.
Bea ceai de urzică sau coada-calului pentru articulații.
Ziua 6 – Menținere
Dimineața:
Exerciții ușoare ca în ziua 4.
Masaj blând.
Seara:
Alternanță cald-rece: 5 min compresă caldă + 5 min gheață (de 2 ori).
Odihnă cu piciorul ridicat.
Ziua 7 – Evaluare și relaxare
Dimineața:
Plimbare 15-20 min.
10 min exerciții de întindere ușoară.
Seara:
Baie caldă la picioare 15 min.
Masaj cu ulei antiinflamator.
Observă cum te simți și notează evoluția durerii și umflăturii.
Dacă durerea și inflamația se reduc, poți repeta planul și să crești treptat intensitatea exercițiilor.
Dacă durerea persistă sau se agravează, e bine să faci un control ortopedic pentru analize sau investigații imagistice (radiografie/RMN).
durerea de genunchi se manifestă diferit în funcție de cauza principală.
Iată un ghid detaliat pentru cele mai frecvente afecțiuni:
1. Osteoartrita (uzura cartilajului)
Durere surdă, constantă, mai ales la mers sau urcat scări.
Rigiditate dimineața, care se ameliorează după ce „te dezmorțești”.
Cracmente/pocnituri la mișcare.
Durerea se agravează seara după activitate.
2. Artrita reumatoidă (inflamație autoimună)
Durere simetrică la ambii genunchi.
Umflare vizibilă și căldură locală.
Rigiditate prelungită dimineața (peste 30-60 min).
Poate fi însoțită de oboseală și dureri în alte articulații.
3. Bursita genunchiului
Durere localizată în fața genunchiului sau pe o parte.
Umflătură moale, ca o „perniță” cu lichid.
Durerea crește la sprijin sau la îndoire completă.
Poate apărea după stat îngenuncheat mult timp sau traumă directă.
4. Tendinita (inflamația tendonului rotulian)
Durere ascuțită sub rotulă sau la inserția tendonului.
Apare mai ales când urci scări, alergi sau sari.
La început, doare doar la efort, apoi și în repaus dacă nu se tratează.
5. Ruptura de menisc
Durere bruscă, după o rotire sau mișcare greșită.
Blocaj sau senzație de agățare la mișcare.
Poate apărea umflare în primele 24 de ore.
Durerea e mai accentuată la flexie profundă sau rotire.
6. Ruptura de ligament (LIA, LIP)
Durere intensă și imediată după traumă.
Adesea se aude un „pocnet”.
Instabilitate – genunchiul pare că „cedează”.
Umflare rapidă, uneori în câteva ore.
7. Guta (cristale de acid uric)
Durere bruscă, foarte intensă, chiar și la atingere ușoară.
Roșeață și căldură puternică locală.
Crizele apar adesea noaptea sau dimineața.
8. Infecția articulară (artrită septică)
Durere severă, constantă, chiar și în repaus.
Umflare mare, roșeață și căldură.
Adesea febră și stare generală proastă.
Este o urgență medicală.
în special dacă există:
Sedentarism → mușchii nu pompează eficient sângele și limfa.
Exces de greutate → presiune mecanică pe articulații și vase.
Circulație limfatică lentă → acumulare de lichid și toxine în țesuturi → inflamație cronică.
Blocaje energetice pe meridianele de acupunctură → în medicina tradițională chineză (MTC), asta duce la stagnare de Qi și sânge, ceea ce provoacă durere.
Cum se leagă între ele (viziunea combinată – medicală + MTC)
Sedentarism + greutate în exces
Fluxul limfatic se bazează pe contracția mușchilor, nu pe inimă (ca sângele).
Dacă nu te miști, limfa stagnează → apare umflare, inflamație, durere.
Blocaje energetice pe meridiane
Ficat (meridian Ficat – punct F10) → trece pe interiorul piciorului, influențează tendoanele și flexibilitatea articulațiilor.
Vezică urinară (meridian VU – puncte sub genunchi) → controlează oasele și articulațiile în MTC.
Blocajele aici pot da durere care „curge” pe traseul meridianului, nu doar în genunchi.
Inflamația cronică
Medical: acumularea de lichid + presiunea pe nervi = durere permanentă.
Energetic: stagnarea Qi-ului și a sângelui → senzație de greutate, durere surdă.
Ce ajută în acest caz
Mişcare blândă zilnic (mers lent, bicicletă staționară, înot).
Masaj limfatic (manual sau cu role/ventuze).
Drenaj limfatic prin exerciții – ridicarea pe vârfuri și coborârea lentă, balans ușor al picioarelor.
Presopunctură / acupunctură pe:
F10 (interiorul piciorului, deasupra gleznei)
SP6 (întâlnirea meridianelor Ficat, Rinichi, Splină)
VU40 și VU60 (sub genunchi, pe partea posterioară a gambei)
Reducerea inflamației prin dietă – mai puține alimente procesate și zahăr, mai multe legume verzi, ghimbir, turmeric.
1. Meridiane Yin (pornesc din zona piciorului și urcă pe partea interioară)
Acestea transportă energie nutritivă (Yin) și sunt asociate cu organele interne.
MeridianTraseu pe piciorOrgane asociate
Ficat (F) De la degetul mare, pe interiorul piciorului și coapsei, până în zona inghinală. Ficat, vezica biliară, tendoane.
Splină-Pancreas (SP) De la degetul mare, pe interiorul piciorului, trece pe partea internă a genunchiului, urcă spre abdomen. Digestie, sânge, energie.
Rinichi (R) De la talpă (mijloc), pe interiorul gleznei și gambei, trece pe partea interioară a genunchiului și coapsei. Rinichi, oase, reproducere.
2. Meridiane Yang (coboară pe partea exterioară și posterioară)
Acestea transportă energie activă (Yang) și sunt asociate cu funcțiile dinamice ale corpului.
MeridianTraseu pe piciorOrgane asociate
Stomac (ST) De la sub ochi, coboară pe față, torace, abdomen, apoi pe partea frontală a coapsei și gambei până la degetul al doilea de la picior. Stomac, digestie, vitalitate.
Vezica Biliară (VB) De la colțul ochiului, pe lateralul capului, gâtului, trunchiului, apoi pe partea laterală a coapsei și gambei până la degetul patru. Vezica biliară, coordonare musculară.
Vezică Urinară (VU) De la colțul interior al ochiului, pe spatele capului, de-a lungul spatelui, pe posteriorul coapsei și gambei până la degetul mic. Eliminare, oase, nervi.
3. Meridiane secundare și canale extraordinare care trec prin picior
Du Mai (Vasul Guvernator) – pe spate, ajută circulația Yang-ului.
Ren Mai (Vasul Concepției) – pe fața anterioară a corpului, susține Yin-ul.
Chong Mai (Vasul Penetrare) – conexiune între picioare și trunchi, influențează circulația sângelui și energiei în membrele inferioare.
Dai Mai (Vasul Centură) – traversează zona șoldurilor, legând meridianele verticale.